Pasiunea pentru cântecul popular a prins-o de la bunicii ei din comuna Borca, județul Neamț. Amintirile despra lada cu zestre, unde erau așezate cu grijă costumele populare ea le păstrează și astăzi, când vorbește cu mândrie despre cum a îndrăgit folclorul și portul popular autentic.
Doamna Angelica Maxim este de profesie asistent medical și este stabilită de ani buni în Italia. Cu toate acestea, sufletul i-a rămas la vatră. Atât la serviciu cât și pe scenă, cântecul o însoțește oriunde, asta și însemnând probabil condiția firii artistice a omului îndrăgostit de casă și neam.
Cum vă amintiți de acel episod al copilăriei, pe care-l puteți numi prima apariție în scenă?
Cu mare plăcere și drag îmi aduc aminte de copilăria mea, o copilărie fericită. Am crescut lângă bunicii mei care pentru mine au fost și rămân o icoană sfântă. Am învățat de la ei tot ce a fost mai bun și frumos. De la ei am prins dragostea pentru cântec și portul popular autentic din zona Borca de Neamț. Am în minte și acum lada de zestre (cufăr) unde păstrau costumele populare. Din acea clipă am zis că eu o să cânt și o să port cu sfințenie aceste straie foarte valoroase. Despre prima apariție pe o scenă adevărată pot spune că a fost la vârsta de 6 ani, la căminul cultural din sat unde am cântat „Rodica”. Am îmbrăcat costumul pe care îl avea mama mea când ea era de vârsta mea, lucrat de bunica Lucreția.
Cine sunt numele sonore care v-au alimentat pasiunea pentru cântecul popular?
Numele sonore care au fost, sunt și rămân mereu în sufletul meu și care mi-au alimentat pasiunea pentru cântec sunt: Doamna Cântecului bucovinean – Sofia Vicoveanca și regretata Mina Pâslaru. Cu cântecele lor am crescut, am prins viață, am râs, am plâns, am mers mai departe și am devenit omul care sunt astăzi.
Anii de școală, de liceu au fost pline de evenimente, festivaluri, concursuri, ceremonii – oportunități de afirmare pentru dvs. în calitate de intepretă. Având acest orar destul de intens, aveați impresia că vă este sortit să fiți cântăreață de muzică populară?
Am fost, sunt și voi fi o persoană optimistă. Îmi place să fac lucrul calitativ. Sunt un om care face tot ce poate ca să ducă cântecul și tradiția românească mai departe. Fiecare are drumul lui în viață și locul pe care îl merită, dar ce este mai bun din lăuntrul său și cu harul de la Dumnezeu, cu multă muncă și ambiție, mai devreme sau mai tarziu își va vedea visul implinit. Dumnezeu mi-a sortit să cânt, iar eu fac asta fiindcă îmi place. Visul a devenit realitate.
Și dacă nu alegeați calea cântecului popular, ce ați fi devenit?
Ceea ce sunt astăzi – asistent medical de profesie, dar cântecul mă însoțește oriunde, mă face să „stau bine” și se împacă de minune cu profesia mea. Consider că sunt un om binecuvantat de Dumnezeu, pentru că fac ceea ce îmi place, ajung cu cântecul la sufletul ascultătorului și din sufletul meu îl ajut cu mult drag pe cel aflat în suferință.
2004 este un an reprezentativ pentru dvs. în acel an ați plecat în Italia. Ce greutăți întâmpină o fire artistică, îndrăgostită de folclor autentic și de tot ce îi crează senzația de „acasă”, atunci când este nevoită să plece?
Greutatea cea mai mare pentru un artist îndrăgostit de folclorul autentic este “dorul”, dorul de toți cei dragi, dorul de pământul românesc, dorul de a cânta în graiul tău doina duioasă, dorul de iarba verde de acasă, de pita caldă de pe masă și de Țara Românească. Pleci pentru un trai mai bun, pentru copiii tăi, dar gândul rămâne mereu “acasă”, acolo de unde ai plecat și unde într-o zi o să te întorci.
Cum apreciați receptivitatea publicului din diaspora pentru cântecul popular românesc?
Publicul – Măria Sa, așa cum îi spun eu, este special. Iubește și ascultă cu drag și patos cântecul popular din toate zonele. Îmbracă cu bucurie ia românească și tot cu drag se prinde în horă, știe să muncească, dar să și petreacă. Sufletul îi este acasă la vatră. Chiar dacă sunt departe, nu au uitat de neam, cântec, obiceiuri, tradiții și joc. Românul sfințește locul ori pe unde merge.
În cariera dvs. ați colaborat cu orchestre din România, dar și de peste Prut, ne referim aici la orchestra „Mugurel”, din Chișinău. Povestiți-ne despre această experiență?
Cea mai mare bucurie pentru mine a fost sa colaborez cu maestrul Ion Dascăl și să îl cunosc personal în anul 2016. Un profesionist și un om de valoare atât pentru Republica Moldova cât și pentru România. Am realizat cu orchestra „Mugurel” sub bagheta lui Ion Dascăl cantece pentru repertoriul meu cum ar fi: „De drag n-am plecat din țară”, „Nu mai pot de al tău dor”, „Azi petrec și mâine iar”, cât și duete împreună cu colegul meu de cântec, munteanul Valentin Ciurcă, cum ar fi: „Eu muntean, tu moldoveancă”, „Azi la zi de sărbătoare”, etc. A fost o experiență frumoasă din care am avut foarte multe de învățat și înca o sa mai am, pentru că vor urma și alte melodii în colaborare cu „Mugurel”.
Sunteți și o bunică împlinită, mai ales când aveți și o nepoțică ce vă pășește pe urme. Cum apreciați pasiunea Sofiei pentru muzica populară? O vedeți la fel de aprinsă, ca și atunci când erați la vârsta ei?
Bunul Dumnezeu mi-a dat doi nepoți – bucuria vietii mele și sunt o bunică împlinită și fericită. Imensa bucurie este că Sofiuța, așa cum îi zic eu nepoțelei mele de 8 ani îmi calcă pe urme. Este fanul meu nr. 1 și îmi va duce mai departe toate cântecele din repertoriul meu. Cântă de la vârsta de 6 ani și îi place foarte mult ceea ce face. Are 6 cântece proprii realizate cu orchestra „Ciprian Porumbescu” Suceava și trei duete împreună cu bunica. Transmite și trăiește cântecul din tot sufletul ei cald și pur. Este eleva profesorului și interpretului de folclor Marius Dochița.
La ce proiecte muzicale lucrați în prezent? Când ne invitați la o nouă lansare de CD?
În prezent lucrez cu spor la trei proiecte, dintre care unul este finalizat. Voi scoate cât de curând al 3 lea CD, întitulat „Am rupt opinca la joc“, care are 13 piese (de joc, de dor, patriotice, de mamă, de ciobănie, de petrecere), realizat cu orchestra „Ciprian Porumbescu”, Suceava, dirijor și orchestrator Răzvan Mitoceanu, textier – regretata Mariana Honceru. Al doilea și al treilea proiect sunt în lucru. Două cd-uri cu duete împreună cu colegul meu Valentin Ciurcă și cu nepoțica mea Sofia Ungureanu. Sper ca voi putea să lansez în 2024 toate trei cd-uri. Primul – în vară și celelalte două în iarnă.
REDACȚIA OPENMEDIA
