Olga Olesea Dînga este poetă, critic literar și traducător.
Considerată o reprezentantă activă a „literaturii migrației„ a revenit recent la Chișinău ca să-și lanseze cel de-al doilea volum de versuri, la distanță de 8 ani și aproximativ 2100 de km de primul.
În interviul pentru OpenMedia, ne-a povestit despre drumul ei „de-o inimă” către poezie dar și provocările profesiei de traducător.
Olesea-Olga, te salutăm! În funcție de ceea ce faci la ora actuală, care ar fi ordinea corectă a titulaturilor? Poetă? Traducător? Critic literar?
Vă salut și eu cu drag! Ordinea corectă a titulaturilor este: Traducător, Poetă, Critic literar, pentru că munca de traducător pe care o desfășor de mai bine de doisprezece ani a dezvoltat în mine abilitățile de scriere și de critică, prin intermediul acestei profesii am încercat întotdeauna să dau o formă nouă lucrurilor și cred că acest fapt mi-a reușit, iar literatura este renașterea sufletului meu pentru a da un suflu comprehensibil vieții, muncii și creației mele.
Ne dorim să trecem un pic și pe la Filipeni, în perioada copilăriei și adolescenței. Cum era?
Satul meu natal reprezintă locul unde m-am format ca om, pentru că am avut marea fericire de a crește într-o familie în care bunicul Petru era pilonul casei, era exemplu de urmat pentru multă lume, fiind o fire cumpătată și artistică, de la el, de la mama mea și de la surorile ei au pornit toate căile spre frumusețea, exactitatea și corectitudinea vieții.
Cum ai început să scrii? A existat atunci vreun moment, amintire, imagine care te-a determinat să faci asta?
Am început să scriu versuri fiind elevă în clasa a zecea, prima poezie scrisă de mine a fost în limba rusă, de atunci am înțeles că activitatea mea, oricare ar fi fost, va fi strâns legată de literatură, iar întâlnirea cu marele Poet Grigore Vieru mi-a conturat definitiv destinul artistic, pentru că, neștiind că scriu poezii, mi-a zis: ,,Ai suflet de poet”. De aici, drumul spre poezie a devenit “de o inimă”.
Cine sunt autorii tăi preferați?
Autorii mei preferați sunt: Irèn Némirovsky, Fyodor Dostoevsky, Anna Ahmatova, Robert Rozhdestvensky, Giacomo Leopardi, Natalia Ginzburg, Carlo Emilio Gadda, Andreea Camilleri, Italo Calvino, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Marin Preda, Dumitru Matcovschi.
Care este conjunctura favorabilă scrisului poeziilor? Aflarea într-o țară străină precum Italia ți-ar fi putut servi drept generator de idei, împreună cu dificultățile cu care te-ai confruntat?
Conjunctura favorabilă scrisului poeziilor a fost și este ansamblul emoțiilor, experiențelor pe care le-am trăit pe parcursul mai multor ani, aflându-mă departe de casă și pe care le trăiesc întotdeauna, oriunde m-aș afla, pot afirma că poezia pe care o scriu acum e o poezie ce face parte din categoria: „Literatura migrației”, ce defineşte şi decupează un fenomen cultural specific tocmai din perspectiva socială care l-a generat şi care îi conferă această specificitate: potrivit acestei delimitări «sociale» – care aduce cu sine şi una cronologică – literatura migraţiei este un fenomen «transnaţional» şi «translingvistic», cuprinzând o seamă de manifestări reductibile la un puternic numitor comun interior, chiar dacă foarte diferite între ele din punct de vedere exterior. Ca rezultat al acestui fenomen este volumul „Intensitate (la feminin)”, 2021, ed. Pontos, Chișinău, R. Moldova.
Primul volum de poezii „Dialog pentru Eternitate” a fost lansat în 2013, la Torino. Opt ani mai târziu îl prezinți și pe cel de al doilea – „Intensitate (la feminin)”. A suferit schimbări stilul tău, sau ai rămas fidelă acelorași motive?
Primul volum reprezintă “cântecul iubirii”, poeziile fiind scrise în cheie clasică, cel de al doilea volum poartă un suflu nou, subliniind durerea migrației – “rană sângerândă mereu” al dorului de casă, de părinți și copii, dând naștere unei poezii meditative și metafizice în același timp.
Hai să vorbim despre activitatea de traducător. Limba italiană face parte din aceeași familie lingvistică cu limba română, spre deosebire de limba rusă. Cât de greu este să traduci poezia, astfel încât să se apropie maxim posibil de original?
Pentru mine acum nu este greu să traduc poezia din limba rusă↔italiană↔română, chiar dacă traducerile din acest domeniul sunt deosebit de dificile, pentru că cititorii de literatură sunt foarte pretențioși, ei se așteaptă la transpunerea efectivă și emoțională a întregii lucrări. Cu toate acestea, mi-am asumat responsabilitatea traducerii versurilor, deoarece doar un poet este capabil să transmită metafora din limba sursă în limba țintă, pentru că doar poetul simte cu toate corzile inimii vibrația poeziei, evident că acest proces de creație are la bază și tehnici pe care traducătorul le posedă în urma unui studiu de specialitate, fiindcă doar PER ASPERA AD ASTRA (prin greutăți spre stele) și pentru că anume în domeniul literar se cunoaște cu adevărat măiestria traducătorului.
Te ocupi și de traducerea în limba italiană și rusă a documentelor oficiale, manualelor cu instrucțiuni, hotărâri judecătorești etc. Asta presupune o cunoaștere temeinică a termenilor de specialitate. Ce te-a influențat să profesezi și în această dimensiune mult mai sobră, în comparație cu literatura?
Această dimensiune sobră a existat întotdeauna, pragmatismul este o formă a felului meu de a fi ce mă caracterizează, ador exactitatea, precizia textelor, tocmai de aceea și activez în acest domeniu. Evident că a fost nevoie de o pregătire bună pentru a profesa în acest domeniu, în acest context am și obținut autorizația de traducător în R. Moldova, apoi în România pentru domeniul Științe Juridice. Literatura mă ajută să trec peste probleme cotidiene, purtându-mă într-o altă dimensiune, net superioară, ce mă face să înțeleg modul de a fi al umanității.
O întrebare mai „pământeană”: se poate trăi din poezie și traducere?
Din traducere – da, din poezie – nu.
Cu ce te-a prins ocupată 2021?
Anul 2021 m-a prins ocupată cu traducerea unui nou volum de poezii din limba română în limba italiană, cu pregătirea cursului intensiv de învățare a limbii italiene și a limbii române pentru alolingvi, pentru că sunt și profesor (predarea limbii române pentru ruși a fost prima mea profesie); cu scrierea romanului la care lucrez de ceva vreme și sper ca anul acesta să îl termin. Mai sunt și alte proiecte asupra cărora lucrez, dar las loc pentru surprize.
Unde îți pot urmări activitatea cei care doresc să te descopere?
Cei care doresc să cunoască mai multe despre activitatea mea, pot accesa următoarele pagini de pe:
Instagram: @olesea_olga
Facebook: Olesea Dînga (Traducător autorizat)
YouTube: Olga Dînga (Arta de a vorbi frumos)
REDACȚIA OPENMEDIA
