Daniela Corcodel face muzică „de mică”. Știm că formularea dată este caracteristică pentru 80% dintre artiștii care își construiesc un răspuns pentru a ne descrie cum au găsit muzica în viața lor. Totuși, în acest caz sintagma „a face muzică de mică” este cât se poate de adevărată și pertinentă.
Cu mama – profesoară de pian, era clar că perioada copilăriei Danielei să fie încărcată cu participarea la concursuri naționale și internaționale de profil. Ca mai apoi, dimensiunea muzicală să fie cercetată de ea și din perspectiva academică.
Mai multe aflați în interviul de mai jos:
Să vorbim despre primii pași în muzică. Începi prin a participa la concursuri, apoi devii membra „Lollipops”, dar spre deosebire de ceilalți care au pornit pe aceleași căi, tu nu ai mers să cucerești topurile muzicale din radio, ci ai ales să îți asociezi numele cu specialități precum „Compoziție Muzică Academică”, „Compoziție muzică ușoară”. Prin ce te-a atras această dimensiune a studiului muzicii?
Încă din copilarie desenele animate ale studioului „Walt Disney” aveau impact puternic asupra mea. Nu atât animația, cât muzica ma vrăjea. Mai târziu, după ce m-am aprofundat în istoria creației unui desen animat, a cărui compozitor e Alan Menken, care m-a impresionat profund, mi-am zis că vreau să fac parte din această lume, lumea cinematografiei, mai târziu am aflat de marii titani ai muzicii de film, cum ar fi John Williams, Ennio Moriconne, Alexandre Desplat, Hans Zimmer ș. a.
Spunem despre pandemie că a afectat multe sectoare de activitate, impunînd astfel măsuri de izolare. Dar dacă ne referim la compozitori, ei prin definiție creează în condiții de izolare. Totuși, cum a fost această perioadă pentru tine?
După mine, pandemia nu a afectat acest sector, chiar dimpotrivă, a apărut mai mult timp liber pentru creație, s-au deschis mai pulte posibilități de comunicare, master-classuri, concursuri online. Am profitat și eu de o ocazie de a participa la un concurs din Berlin.
Cum crezi, ce-i oferă notorietate unui compozitor? Este suficient să te prezinți la ore sau ai nevoie de muncă și în afara lor?
În primul rând, trebuie să ai vocație, talent pentru această meserie. Când ești implicat într-un proiect, zilele și nopțile trec în lucru ca să nu fie rupt firul de idei care te năvălesc una după alta, dar vin și zilele mai complicate, când inspirația te părăsește. Prin urmare, oricât de intens ai lucra nu merge nimic. La început de cale, fiecărui compozitor îi este greu să-și facă nume, de aceea este necesar să participe la diferite proiecte, concursuri, master-classuri pentru a face cunoștintă cu persoane din domeniu, și nu în ultimul rând, să nu uite să compună muzică pentru public, să aibă îndrăzneală să folosească orice șansă de promovare.
Muzica din film reprezintă un element distinctiv pentru pentru orice peliculă, împreună cu numele din distribuție. Cum se compune aceasta?
Lucrul compozitorului de film este strâns legat de regizor și numai atunci, când vibrațiile acestor creatori coincid putem vorbi de succes. Banda sonoră este cea care transmite cu exactitate emoțiile pe care și le-a propus regizorul. E incredibil cum muzica poate schimba sentimentul unei scene. Poate schimba starea de spirit, evedențiază momentele și trecerile importante. De obicei, soundtrack-ul unui film este unic pentru fiecare proiect, cu toate acestea, dacă devine popular, muzica poate fi licențiată pentru alte proiecte, cum ar fi reclame.
Ce poți să ne spui despre experiența de jurizare la preselecțiile pentru concursul „Slaveanskii Bazar”?
A fost o experiență foarte plăcută și neașteptată. Îi mulțumesc maestrului Constantin Moscovici pentru încredere. Încă odată m-am convins că Moldovioara noastră este o glie roditoare de talente și e plăcut să descoperi nume noi an de an. A fost o responsabilitate mare în oferitul notelor. Fiecare a avut pregătire și prestație bună, dar așa cum este obișnuit, într-o competiție câștigă cel mai bun.
Ești profesoară de canto și pian. Aici responsabilitatea e mai mare decât la o simplă jurizare. Cum te simți în această postură?
Mă simt foarte bine în această postură și îmi place nespus de mult să mă împart cu cunostintele și abilitățile pe care le am. Nu toți artiștii la început de carieră au vocea bine antrenată și auz muzical perfect. După câțiva ani, vocea capătă putere și ei interpretează piese mai complexe. Astfel de schimbări sunt rezultatul practicii regulate cu profesorul. Întotdeauna orele încep cu dezvoltarea auzului și vocii. Apoi continuați repetițiile pentru a obține cea mai bună imagine sonoră și expresivă. Doar profesorul poate să vă ajute la îmbunătățirea talentului artistului.
De ce unii susțin că orele de canto nu sunt chiar atât de necesare pentru un interpet? Alții mai spun că sunt în detrimentul unui artist…
Din păcate, știu cât de leneși pot fi artiștii, cum pierd oportunitățile de a-și dezvolta vocea. Rezultatele unei munci necalitative întotdeauna sunt vizibile pe scenă. Este mai ușor și mai profitabil pentru un artist să practice cu profesorul câteva ore pe săptămână, dar în fiecare zi să practice individual, cel puțin o oră de timp pentru dezvoltarea sa este la fel de important pentru obținerea performanțelor.
2021 este un an important pentru tine, în calitate de masterandă. Ce urmează?
Vreau să-mi continui studiile la Doctorat și desigur, să continui să cresc, să creez în domeniul meu profesional. Vreau să lucrez și să pun accent la proiecte interesante de film și desene animate și să fiu dechisă pentru oportunitățile și colaborările din viitor pe care am să le primesc.
Daniela, îți mulțumim pentru timpul acordat și îți dorim mult succes!
Și eu vă mulțumesc și vă doresc cât mai mulți cititori.
REDACȚIA OPENMEDIA
